“Ți-ai luat castrafuţele şi să nu te mai văd la echipă” – uite aşa m-a concediat Gabi Stan, sorbindu-şi ultimile picături cu vin…
CITEŞTE ÎN CONTINUARE UN MATERIAL ŞOCANT DESPRE GABI STAN ŞI FELUL ÎN CARE ACESTA TRATEAZĂ ANGAJAŢII DE LA MILSAMI. autor: Adrian Blănaru.
Muncă bazată mai mult pe entuziasm, pentru că nici până în ziua de azi nu am primit salariu, un salariu mizer de două mii de lei. În schimb am primit o primă de o sută de dolari de la Petru Jardan pentru : ”lucru minunat făcut la echipă” referindu-se probabil la acele felicitări de nuntă pentru Ilan Shor.
Dar să mergem mai departe, să încercăm să aflăm împreună de ce totuşi am fost demis de către cel pe care am încercat ori de câte ori am avut ocazia să-i iau apărarea atunci când se vorbea de rău de el. Sunt mai multe persoane care ar putea confirma acest lucru, persoane cărora nu vreau să le dau nume, probabil citind acest articol se vor regăsi şi vor râde de mine cât de naiv am fost.
Am făcut şi eu deplasarea cu echipa în cantonamentul de la Braşov, unde am încercat să le aduc celor de acasă cele mai noi detalii de la faţa locului, descurcându-mă mai bine cu aparatul foto decât cu peniţa, le-am redat prin poze.
În seara zilei de joi, cea de-a patra zi de cantonament, în timp ce redactam nişte poze, se apropie receptionista hotelului şi mă roagă să cobor la restaurant pentru că sunt chemat de Gabi Stan. Am lăsat totul şi am fugit spre restaurant, urma ca vineri să jucăm un amical cu Astra Ploieşti, echipă pe care o antrenase în trecut şi Stan.
Apropiindu-mă de masa lui, îmi spune : “Adi ia loc”. Ceea ce am şi făcut, gata să-l ascult. Discuţia a început cu : ”Adi văd că nu respecţi ceea ce ţi-am cerut”, la care eu mirat zic : “Da ce-am făcut domnule Gabi ?”, zice : “Ne-am înţeles să vorbeşti cu mine înainte de a publica ceva pe site”. Într-o fracţiune de secundă mi-au trecut prin cap toate articolele scrise în această săptămână în încercarea de a găsi de unde vine supărarea lui, confirmându-mi ferm în sinea mea că aşa ceva nu există pur şi simplu pe site, îl întreb : “Ce anume nu va plăcut, unde am greşit ?” , la care el mi-a spus următoarele cuvinte care m-au făcut pur şi simplu să mă ridic de la masă cu ochii înlăcrimaţi, lăsându-l în compania paharului cu vin, a şoferului şi a lui Ghena, un tip de la Ursidos. Astea au fost cuvintele : ”Tu eşti influenţat din afară, tu scrii articole dictate la comanda cuiva”. M-am ridicat şi cu ochii în lacrimi i-am spus că se înşeală şi că-mi pare rău pentru că are o asemenea părere despre mine şi dus am fost, la care el mi-a strigat : “Ți-ai luat castrafuţele şi să nu te mai văd la echipă”.
Atunci când vorbea de oamenii din afară, el probabil se referea la Sandu Grecu, cel care l-a adus în Moldova. Relaţia dintre cei doi s-a cam împuţit între timp şi acum Stan crede că este “jucat”. Defapt de când am venit la echipă trăieşte cu această frică. Am impresia că dacă ar putea ar demite şi unul din cei doi acţionari. Mi-a şi spus că nu-i iau apărarea când este atacat. Se înşela şi de data asta, pentru că recent chiar am postat un comentariu la articolul pe blogul lui Ivan Goncearuc, comentariu care nu a apărut pe site, probabil din cauza conexiunii wifi care se reseta la fiecare 15 minute, în acel comentariu scris înaintea discuţiei cu Stan infirmam unele lucruri şi ceream să nu fie atacat pe nedrept. Acum cred că aş da dreptate celor scrise de Ivan, chiar dacă nu-s sigur de veridicitatea lor pentru că nu mă interesa mai nimic ce se întâmpla pe sub covor, repet, eu îmi vedeam de lucrul meu şi preferam să evit bârfele şi toate discuţiile despre unul sau altul.
Până la urmă a fost o experienţă, o lecţie de viaţă de la care am învăţat câte ceva. Mă bucur să constat că blogul chiar are putere în Republica Moldova, chiar dacă nu rupe topurile, pentru că bănuiesc eu, anume articolul lui Ivan Goncearuc l-a supărat pe Stan. Sunt mândru de mine pentru că nu am pupat în fund pe nimeni aşa cum fac unii de la echipă, am făcut ceea ce ştiu mai bine şi voi continua să rămân acelaşi. Nu am scris şi nu voi scrie niciodată articole la comanda cuiva, de fapt punctul meu forte sunt pozele…aşa că Domnule Ceauşescu…pardon…Domnule Stan, dacă citiţi acest articol, da eu sunt sigur că-l citiţi, vă rog să mă iertaţi pentru unele greşeli gramaticale comise.
Am fost plăcut surprins să aflu că fotbaliştii îmi sunt alături şi m-au asigurat că dacă cei de la conducere refuză să-mi plătească salariul pentru cele două luni, ei vor pune mână de la mână, mulţumindu-mi în acest mod pentru lucrul pe care l-am făcut pentru ei. Apreciez gestul lor, dar eu sper că ei nu gândesc ca Stan, iar dacă se va dovedi să fie aşa, atunci avem organe abilitate la care îmi asum dreptul să apelez, FMF, UEFA. Chiar mă tentează.
Paradoxal dar campania ANTI STAN a început-o chiar STAN, sloganul campaniei tot de la el vine : “STAN, ţi-ai luat castrafuţele şi să nu te mai văd la echipă”.